Acum 2 ani am avut parte de un weekend absolut minunat, frumos, de vis, relaxant și superb în Franța, La Gacilly. Ce a precedat și urmat mini vacanța a fost ciudat.

Avem și un vlog de atunci:

City break-ul a fost un fel de cadou de ziua mea de vineri 13 iulie – luni 16 iulie. Știm că în 14 este Ziua Națională a Franței și în 15 iulie a fost FIFA World Cup iar Franța urma să câștige. O perioadă mișto pentru Franța. Mă întrebați ce relevanță are? Well 😂

Vineri, 13 iulie

Am mers cu mașina Cluj-București, de unde aveam zborul matinal București – Paris – Rennes, unde ne aștepta un șofer să mergem spre La Gacilly – cam o oră pe drum. Când am ajuns în Rennes, un aeroport micuț, ne-am dat seama că valiza noastră nu ajunsese. Am mers la biroul Relații Clienți, am completat un formular cu datele noastre, descrierea valizei și am plecat spre hotel. Ne-au asigurat că vor căuta bagajul nostru și că le pare rău. Ne-am văzut de viața noastră, am ajuns la hotel, făcut duș, mâncat, ieșit în oraș unde am făcut niște cumpărături. Am păstrat (întâmplător) bonul.

Sâmbătă seara, 14 iulie

Ne-au sunat de la aeroport și ne-au spus că ar fi cool să venim noi după valiză, că e Ziua Națională și că dacă așteptăm, ei pot să o trimită spre noi abia luni, ziua când aveam zborul de retur 😂De mare ajutor desigur. Cei de la hotel au fost simpatici și au trimis șoferul la aeroport după valiză. Seara am avut și noi ocazia să ne schimbăm hainele și să nu mai spălăm șosetele în chiuvetă 😂Măi, nu mă plâng sincer. A fost o experiență funny și am râs de situație. Faptul că vorbesc franceza m-a ajutat destul de mult, că altfel ar fi fost complicat doar cu engleza.

Duminică a fost o zi de relaxare supremă, ne-am plimbat prin oraș, am mâncat chestii yummy, am sărbătorit ziua mea, ne-au dat cei de la hotel biciclete și ne-am plimbat prin oraș. Dreamy day.

Luni dimineața, 16 iulie

Gata mini vacanța. Aveam zborul Rennes – Paris de dimineață. Ne-am făcut valiza, ne-am așezat pe canapeaua din lobby. Așteptăm șoferul. Primesc un sms – „Your flight has been canceled. No information available”. Ajunge șoferul, noi stăm perplecși acolo și nu știm ce să facem. Am decis că nu avem mare lucru de făcut, că ne decazasem, așa că am mers la aeroportul din Rennes să vedem ce se întâmplă. Ajungem la aeroport – haos complet. Toate zborurile erau anulate. Oameni nervoși peste tot, staff-ul ridica din umeri, țipete și scandal. Am așteptat pe acolo și am dat de un tip cu badge, care îmi spune că pot să îi cer o informație, îi explic că avem la 13.00 zbor din Paris în București și nu putem să îl pierdem pe acesta. Suntem 2 persoane și el a decis să fie super de treabă, m-a luat de mânuță, am mers la un computer și a spus că nu ne poate ajuta cu zbor Rennes Paris pentru că toate zborurile sunt anulate. La întrebarea mea dacă este legat de weekendul fabulos pentru Franța și a ei echipă de fotbal, a râs misterios și a zis „peut-être” 😂În fine, a spus că nu avem șanse să ajungem la zborul nostru în Paris, dar că ne mută el la unul de mai târziu și ne-a înmânat 2 bilete pentru TGV spre Paris. A chemat un taxi pe care l-au și plătit spre gară. Eram mulțumiți de cum s-au desfășurat lucrurile. Am ajuns în gară, aveam o oră până la TGV și am profitat de ocazie să mâncăm clătite 🤗

Luăm trenul, suntem încântați de viteză și experiență, ajungem la aeroport în Paris, ne facem conștiincioși check-in-ul, luăm biletele, trimitem valiza spre avion, avem 4-5 ore de așteptat, așa că stăm cuminței. Se anunță zborul nostru, se face coadă, zicem că nu are rost să mergem la îmbulzeală că oricum avem biletele cu locurile scrise acolo, ajungem. Ne punem la coadă într-un final și pe geam îmi văd valiza… care e pusă deoparte pentru un motiv necunoscut mie.

SHIT HIT THE FAN

Ne verifică „duamna” biletele și țipă direct „STOP! You are now allowed on this plane, there is no seat for you” și ne-a dat deoparte. Treceau toți pasagerii mai departe pe lângă noi și se uitau suspicioși că ce teroriști dubioși suntem. Noi nu înțelegeam ce se întâmplă, la orice întrebare pe care i-o adresam „duamnei” ne spunea că „You cannot go on the plane”. După ce am văzut ultimul pasager intrând pe culoar ne-a întrebat ce vrem să facă cu valiza: fie o trimit acum la București, fie ne-o dau înapoi și o luăm la următorul zbor. Am ales a doua variantă. Duamna a râs puțin și a zis „OK”. Ne-a spus că nu există locuri în avion pentru noi și că trebuie să mergem la ghișeul Air France să rezolvăm problema. Buuun. Mergem spre ghișeu. Le povestesc ce se întâmplă, le cer valiza înapoi. Era deja seara și ei au zis că nu mai au zboruri disponibile, așa că zburăm doar a doua zi dimineața și că ar trebui să fim recunoscători că Air France ne plătește hotelulul și că nu înțelege de ce suntem nemulțumiți. Ne așezăm frumos într-o parte cum ne-au zis să facem până ne vine valiza. Așteptăm vreo 40 min, nu ne caută nimeni. Mergem înapoi la ghișeu. S-a schimbat tura și oamenii nu știau cine suntem și ce vrem de la ei. Mi s-a părut de o nesimțire deosebită că vorbeau cu noi engleză și între ei, despre situația noastră cu un vocabular mai puțin ortodox – franceza. Atunci mi s-a acrit până și mie de toată povestea, am început să pun întrebările în franceză, și-au dat seama că nu are rost să o mai facă pe politicoșii și mi-au zis că valiza este imposibil de găsit pentru că linia de triaj pe care a intrat înapoi în aeroport este operată de o companie care este în grevă și că toate valizele au intrat într-un container în care ei nu au acces, nu are nimeni acces și să mergem la hotel că poate în câteva zile ne trimit ei valiza la București. Hello, Cluj here! Bun, eram deja obosiți și nimeni oricum nu ne băga în seamă, așa că am zis că mergem la hotel. Nu vă imaginați hotel în Paris cu vedere spre Tour Eiffel. Am ajuns la Ibis-ul aeroportului unde am mai găsit la recepție oameni frustrați, am zis că nu suntem singurii, am luat cheile și am mers în camera care contrasta imens cu cea de o seară înainte 😂Ne-am anulat meetingurile programate pentru a doua zi la București și am zis că aia e, ne luăm mâine valiza de la aeroport și mergem acasă.

A doua zi am ajuns la aeroport, am făcut check-in-ul, nimeni nu a putut să ne ajute cu valiza, dar ne-au asigurat că la București s-ar putea să fie pe bandă. Nu a fost. Am zburat-aterizat-așteptat, am depus o nouă cerere de bagaj pierdut, aveam experiență, doar am trecut deja prin asta 2 zile înainte 😂Bagajul sigur nu avea să ajungă în ziua aia la noi, așa că ne-am luat în mâini și am plecat de la aeroportul Otopeni.

Am scris acest articol cu detaliile tehnice și ce este de făcut în situațiile astea. Big recommend. La noi s-au adunat așadar: valiza pierdută, zbor anulat, valiză pierdută din nou. Știam că putem cere compensații, nu știam ce și cum exact, dar am mers acasă și am zis că mă ocup de asta când ajung.

Așadar…

Am intrat pe site-ul Air France, am găsit secțiunea de reclamații și m-am pus pe completat chestionare. Eram într-o situație mai diferită și de fiecare dată sunam la call center și stăteam 20 minute să le explic ce s-a întâmplat. Auzeam sunete de tastatură și DE FIECARE DATĂ ne spuneau că „dar văd că v-au găsit valiza” și trebuia să le explic că nu, cojones, prima oară au găsit-o, dar a doua oară în 2 zile, nu au mai găsit-o… și discuția continua. Am dat dovadă de o răbdare de fier să explic de fiecare dată unei noi persoane cazul nostru, ei își notau chestia, mă asigurau că au pus un „semnuleț” că vor urgenta situația și că vom fi contactați. Nu ne contacta nimeni în termenii dați de ei, așa că sunam din nou, le explicam, ei puneau un nou „semnuleț” și… așteptam.

Între timp au zis că ne compensează pentru zborul anulat (cel din Paris, overbooked, nu și cel din Rennes că cică situație excepțională) – 400 EUR de persoană = 800 EUR. Am zis merci. Așteptăm valiza. Am aflat că poate să ne compenseze și pentru cumpărăturile de primă necesitate în cazul pierderii valizei, dar DOAR DACĂ NU ESTE DESTINAȚIA FINALĂ. Deci ce am cumpărat din București nu se pune, însă eram happy că aveam bonul acela de sâmbătă de la cumpărături de gel de duș Yves Rocher 😂Ne-au rambursat 40 EUR. Dacă știam, mai păstram și celelalte bonuri. Total = 3900 ron atunci.

Din punct de vedere legal, după 21 zile de negăsire a bagajului, (nouă ne-au zis 45, interval pe care l-am și respectat) acesta se consideră definitiv pierdut și ai dreptul să ceri compensație și pentru acesta. Am sunat, mi-au trimis un chestionar de completat și mențiunea că trebuie să demonstrez că ceea ce era în valiză costa atât cât zic eu, eventual să le atașez bonurile. Da, că cineva întreg la minte păstrează bonurile pentru toate aberațiile pe care le posedă. Am avut grijă însă să fie EXTREM de specifică. Nu am mințit, am trecut onest lista reală cu ce aveam în valiză. Am mers mai departe și am lăsat link-uri și cele mai mici detalii (mărime, model, culoare) spre fiecare produs, articol de îmbrăcăminte și fard pe care îl aveam acolo + poze cu valiza și conținutul acesteia. Am călătorit 2 persoane cu aceeași valiză, deci aveam lucrurile la comun și împreună + prețul valizei – acestea depășeau 950 EUR, cât este cuantumul maxim ce se poate obține. Ne-au spus că vor evalua cererea noastră și că vedem noi cât vom primi. În 25 septembrie m-am trezit cu banii în cont – echivalentul a 950 EUR, aprox. 4400 ron. Merci!

În 5 octombrie seara m-a sunat un nene cu „Doamna Rusu, nu o să vă vină să credeți ce avem aici – bagajul dumneavoastră pierdut în 16 iulie! Vi-l trimitem azi cu șoferul spre Cluj”. În 6 octombrie dimineața a venit un domn și ne-a adus valiza la bloc. Era ca nouă, fără leziuni prea serioase. Cumpărasem 7 borcane de cea mai bună miere ever atunci și 3 dintre ele au explodat lipind tot conținutul bagajului într-o masă uniformă, dar care s-a dus la spălat. All purrfect!

LONG STORY SHORT

Pentru bagaj pierdut și găsit a doua zi + zbor overbooked + bagaj pierdut din nou și găsit peste 3 luni, am primit compensația de 8300 ron. Eu zic că a meritat efortul, chiar dacă aș fi preferat să nu se întâmple toate astea. Anyhow, de banii ăia ne-am luat mașină de spălat și uscător de rufe și de fiecare dată când pun la spălat hainele îmi amintesc de povestea noastră cu Air France.

Pe mine m-a distrat overall situația asta și sunt mulțumită de final. Dima este mai puțin jovial 😂În 2018 a fost anul nostru mai greu: prin februarie am avut nefrectomia vieții, care a creat o gaură în bugetul nostru familial și așa fragil pentru că urma să ne cumpărăm apartament, deci acest weekend a fost singura noastră vacanță. De asta era supărat Dima 😂Eu oricum cred că au fost 2 zile minunate și că nu le umbrește shit-ul de după + am niște amintiri și experiențe în plus.

Dacă aveți experiențe similare, haideți cu ele în comentarii, sunt curioasă cum a fost și dacă ați ieșit cu bine din ele.

Citiți și articolul cu tehnicalități pentru că acele compensații se pot cere și peste 2 ani de la eveniment, deci merită să încercați dacă ați trecut prin așa ceva – link aici.