Risipa alimentară. O lună de zero waste challenge

În luna iulie Raiffeisen Bank m-a provocat să minimizez risipa alimentară sub #zerowastechallenge și #moneybistro. Am încercat să mă documentez mai mult vis-a-vis de acest subiect și am adunat micile sfaturi după care mă ghidez și concluziile în acest articol. Știu că este lung, dar sper să găsiți în el informații utile și să schimbăm ușor-ușor lucrurile. Am filmat și un video la acest subiect, pe care îl las la sfârșit.

Ce este risipa alimentară?

Risipa alimentară este totalitatea alimentelor produse pentru consumul uman, care se pierd sau sunt aruncate, de la locul de producție, până ajung în farfuria noastră (Food Waste Combat).

Circa 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din orașe. Conform datelor de la Comisia Europeană, românii cheltuie 30-40% din venit pe alimente (media UE – 10%), iar 33% – 50% ajunge direct în coșul de gunoi. Sigur, asta nu înseamnă că noi suntem mai mâncăcioși, ci că avem venituri mai mici comparativ cu UE, dar tocmai din cauza asta este ciudat că risipim atât de mult. 

De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, adică 350 de grame. 

Risipa alimentară este o problemă pentru că:

  • Risipim și resursele care au contribuit la producție: apă, forță de muncă, costuri de transport și procesare
  • Factorul de mediu: prin descompunere lentă se produce metan, contribuind la efectul de seră . Mai este și factorul transportului alimentelor până ajung la noi: drumul lung al unui mango sau avocado pe care le savurăm la mic dejun ar fi frumos să nu fie irosit în zadar.
  • Efectiv aruncăm banii la gunoi. Dacă este să luăm șirul: risipim 40% din ce se produce = risipim 40% din banii pe care îi câștigăm = 40% din orele petrecute muncind… parcă nu mai este atât de subtilă această problemă, nu?

Risipa alimentară este o problemă atât a țărilor cu venituri mari cât și a celor sărace. Motivele sunt variate, însă rezultatul la nivel global este aproximativ uniform – irosim în medie 40% din mâncarea produsă. Dacă este să fac un exercițiu de imaginație, în familia noastră cheltuim la cumpărături de mâncare aproximativ 1000 lei/lună. Dacă ar fi să ne pliem pe statistica globală, este de-a dreptul absurd să aruncăm 400 lei la gunoi. 

Ce duce la risipa alimentară?

Suntem implicați cu toții în lanțul alimentar și cel al producerii deșeurilor. 

  • Procesare: supraproducție și eliminarea produselor “neconforme” din punct de vedere estetic, al greutății sau al nivelului de coacere
  • Transport: erori la distribuție
  • În magazine / supermarketuri
    • erori de etichetare și ambalare
    • stocuri în urma activităților promoționale
    • produse sezoniere (cum ar fi cele din perioada sărbătorilor)
    • stocuri rămase în urma schimbării strategiei de marketing
    • produsele aflate în apropierea datei de scadență (>24 h)
  • În restaurante / cafenele:
    • preparate care nu au fost consumate de clienți
    • erori la comenzi de ingrediente
    • erori de depozitare și gestionare a stocurilor
  • Acasă:
    • excesul de produse cumpărate
    • depozitarea incorectă și alterarea produselor

Cum putem participa la evitarea risipei alimentare? 

  • Restaurante:
    • Luăm la pachet ce nu am consumat
    • În unele țări este disponibilă o aplicație foarte faină – Too Good To Go (dacă știți o alternativă pentru ea care să funcționeze local, vă rog să îmi spuneți). Practic localurile apelează la ea la sfârșitul zilei de lucru pentru a “scăpa” de produsele care nu vor mai putea fi vândute a doua zi. Sora mea mi-a povestit că în orașul în care este ea, uneori prin această aplicație cumpără de la brutăria locală cu câțiva euro o pungă cu un mix de produse de patiserie, în stare perfectă, dar care nu au fost vândute în cursul zilei.
    • Am fost de câteva ori în vacanță la hoteluri de tip all inclusive și am rămas șocată de cantitatea de mâncare irosită. Cei din bucătărie refolosesc preparatele neatinse în supe sau sosuri, dar consumatorii tind să își încarce farfuriile cu de toate, să guste și să le lase pe farfurii. Nu mai merg la astfel de hoteluri și nici nu susțin bufeturile de tip all you can eat.
  • Magazine:
    • Cumpărăm produse de pe rafturile cu vânzare accelerată dacă este ceva de interes pentru noi. Așa ei scapă de produsele pe cale de expirare, iar noi ne bucurăm de costuri substanțial mai mici. Eu profit de obicei de aceste promoții când găsesc banane (banana bread, congelate pentru smoothies sau le folosesc în milkshakes), carne pentru mâncarea Pocăi și nu numai. 
    • Le dăm șanse fructelor și legumelor mai “urâțele” care poate altfel ar fi aruncate. Știu că există în unele țări cutii pe bază de abonament care vând ce nu acceptă supermarketurile, eu sper că la noi problema nu este atât de acută precum în State, unde există acele standarde extrem de rigide pentru estetica produselor alimentare.
    • Cumpărături la vrac unde se poate (ideal ar fi în recipiente sau săculeți reutilizabili proprii)
    • Băncile pentru alimente Cluj, București sau Roman
  • Acasă:
    • Informare. Voi lăsa la sfârșit o listă cu resurse faine de citit și digerat.
    • Depozitarea corectă a alimentelor în frigider, cămară și dulapuri. Ne putem alege o zi o pe săptămână sau la 2 săptămâni pentru curățenie și ordine în frigider și congelator. 
    • Cumpărături mai eficiente: folosirea listelor de cumpărături care pot fi sincronizate între membrii familiei (noi folosim Google Keep pentru tot felul de liste) și mersul la magazin sau piață după masă. Atunci când suntem flămânzi nu doar că tindem să cumpărăm mai mult, ci și produse nu tocmai sănătoase pentru că ne este poftă de toate cele. Been there, done damage 😆 
    • Cumpărături de la producătorii locali: alimentele fac un drum mai scurt până la tine, iar activitatea te responsabilizează atunci când cunoști sursa exactă. Eu folosesc la Cluj uneori serviciile NOD Verde – o cooperativă locală hip care conectează micii producători de consumatori și restaurante. 
    • Folosirea unor farfurii mai mici (tindem să “acoperim” spațiul gol de pe o farfurie și să nu consumăm sau să mâncăm mai mult decât avem nevoie)
    • Examinarea alimentelor dincolo de etichetă și termenul de valabilitate recomandat de producător. Termenii “a se consuma de preferință înainte de” sau “de preferat până la data…” sunt recomandări. Nu sar bacteriile brusc pe bucățica de cașcaval sau în iaurtul “expirat” acum o zi. Este necesar să învățăm să avem din nou încredere în simțurile noastre și să facem examene organoleptice produselor din frigider: miros, aspect, gust. Este important ca produsele să fie păstrate corespunzător iar ambalajele integre. 
    • Congelarea legumelor și fructelor care nu au șanse să fie consumate în câteva zile, dar și a mâncării gătite (porționată pentru a fi ușor de decongelat și consumat)
    • Compostarea deșeurilor organice. Dacă sunteți posesorii norocoși ai unei curți cât de mititică, puteți să faceți compost prin vermicultură la sol. Există clopote speciale și instrucțiuni simple cum se poate obține sol fertil pentru grădină și flori acasă din deșeurile organice. La balcon este mai dificil, dar posibil cu cutii suprapuse și straturi de deșeuri/plante uscate/material lemnos netratat. Eu am folosit o perioadă serviciile Sustenabil CJ – practic aveam un abonament în care săptămânal primeam o găleată pentru colectarea deșeurilor organice compostabile pe care o țineam la balcon. Echipa Sustenabil.cj venea să îmi schimbe găleata cu una curată și cu resturile organice, prin vermicultură, făceau compost. Din păcate și cu mare regret acest program a fost oprit din considerente financiare, dar a fost o idee extraordinară și eu încă sper că se va relua la un moment dat. De atunci am realizat cât de multe deșeuri organice aruncăm pentru că ducem gunoiul mult mai des. Cojile de pepene, cartofi, zațul de cafea, ceaiurile după infuzie, resturile de conopidă, etc. – toate ajung acum la groapa de gunoi.
  • La nivel de țară/oraș:
    • Punem presiune pe autorități să creeze un mediu favorabil pentru a lupta cu risipa alimentară. Putem face lucrurile ideal acasă, dar este mult prea puțin. Atât timp cât vom fi excepții de la regulă, lucrurile vor rămâne la fel. Compostarea la nivel de oraș este un pas necesar. În 30 iunie trebuia să se voteze un proiect de lege privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile. Legea a fost scrisă cu lacune grave pentru că existau niște amendamente care permiteau aruncarea gunoiului “la grămadă” și compromiterea compostului care putea fi folosit în agricultură cu produse care nu pot fi compostate, spre exemplu uleiuri, grăsimi sau resturi animale. După ce mai multe organizații și cetățeni au făcut presiune pe parlamentarii care urmau să voteze legea, în sfârșit zilele trecute, în 22 iulie, legea a suferit modificări și acum este una promițătoare. Sunt foarte curioasă să văd ce va urma și ce schimbări se vor introduce în modul în care vor fi gestionate aceste deșeuri.

TIPS & TRICKS:

  • Rădăcinoasele se păstrează mai bine în apă (pe care o schimbăm o dată la 2-3 zile). Eu păstrez zile întregi ridichile într-un pahar cu apă rece la frigider. Altfel nu ține mai mult de o zi și o găsesc zbârcită spre dimineață. Cinderella story.
  • Jumătăți de avocado – stropit cu lămâie și acoperit cu folie
  • Ciupercile – se păstrează mai bine în pungă de hârtie
  • Bucăți de pepene – învelit în folie
  • Pâinea se păstrează la congelator, în frigider se usucă
  • Congelator: scris cu un marker sau pe o hârtie data la care au fost congelate alimentele

CÂTEVA SFATURI DE LA COMUNITATEA DE PE INSTAGRAM:

  • Laura Teodora: un măr între cartofi ca să nu încolțească, etichetat totul cu data de expirare
  • Diana, Raluca, Maria: Verdețurile și salatele rezistă mai mult dacă punem un prosopel de hârtie la fundul vasului în care le depozităm în frigider pentru a absorbi umezeala
  • Andreea: Resturile de parmezan le pun în supe când fierb
  • Ana, Andreea: acopăr “cotorul” bananelor cu o pungă pentru a evita coacerea prea rapidă
  • Oana: sparanghelul se menține proaspă într-un pahar cu 2 cm apă la fund – la frigider
  • Alex: căpșunile spălate într-un vas cu apă și puțin oțet rezistă mai mult
  • Sandra: folosesc frunzele de ridichi în salate sau pesto
  • Denisa: fac dulciuri din cojile de lămâie
  • Apa din conserva de naut o folosesc pentru mousse de ciocolată
  • Corina: din pâinea învechită facem crutoane 
  • Nicoleta: pâinea veche – bruschette, pizza, budincă de pâine

RESURSE:

  • Eat by date http://www.eatbydate.com/ – despre datele de expirare a produselor alimentare și cum le păstrăm corect, fără să ne bazăm doar pe etichete
  • Echipa Sustenabil CJ
  • Ghidul împotriva risipei alimentare Food Waste Combat – mai multe detalii, inclusiv ce nu păstrăm la congelator, termene de valabilitate, ce păstrăm în cămară și nu în frigider, etc.  – https://foodwastecombat.com/
  • Filmuleț „Food waste is the world’s dumbest problem” – https://www.youtube.com/watch?v=6Rlxy…
  • Filmuleț de pe un canal foarte foarte fain și bine documentat despre schimbările climatice – Our changing climate – „Food Waste causes Climate Change. Here’s how we stop it” https://www.youtube.com/watch?v=1MpfE… Am găsit și o parte din resursele pentru documentare acolo în căsuța cu descrieri, așa că vă îndemn să o deschideți.
  • “Cum combatem risipa alimentară?” cu Cami Gui la Via Cluj TV – https://www.youtube.com/watch?v=sDHp1…
  • Episodul “Altă întrebare” despre reciclare și sustenabilitate cu Cami de pe canalul meu – https://www.youtube.com/watch?v=kTs16…
  • Un documentare frumos despre respectul pentru mâncare cu Michael Pollan pe Netflix – Cooked

Mănâncă bine, respectă hrana și evită risipa alimentară!

Mulțumesc, Raiffeisen Bank pentru provocarea #zerowastechallenge #moneybistro. Eram atentă și înainte la subiectul risipei alimentare, dar acum am devenit și mai conștientă de această problemă. Pe lângă alimente am devenit mai atentă și la alte atitudini consumeristice pe care le am. Efectul bulgărelui de zăpadă ❤️ 

În parcursul meu pentru evitarea risipei alimentare am discutat și cu Teo de la Teo’s Kitchen. A postat și ea pe instagram și youtube luna ei încercând să minimizeze risipa alimentară. Check it out ❤️

Filmulețul meu îl găsiți aici:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.