În urmă cu aproximativ 2 ani am devenit mai curioasă despre tot ce ține de sustenabilitate. Mai bine mai târziu decât niciodată 😬 Primul lucru pe care l-am făcut a fost să renunț la pungile de plastic atunci când faceam cumpărtăturile. 

Nu a fost dificil să port în fiecare geantă/buzunar câte o traistă pentru cumpărăturile mici de la piață sau de lângă bloc. În familia noastră Dima este responsabil de cumpărăturile mari – cele o dată la 2 săptămâni din supermarket cu produse pentru o perioadă mai lungă. Și pentru acelea folosim doar sacoșe reutilizabile. 

Am început să mă documentez despre compost și găsisem la un moment dat (mare tristețe că nu mai există) proiectul Sustenabil.CJ – aveam o găleată la balcon în care adunam resturile organice de la masă. Acea găleată era schimbată cu una curată odată la 1-2 săptămâni. Pe lângă beneficiul evident al compostării deșeurilor organice, acel proiect ne-a făcut să conștientizăm cât de mult din gunoiul pe care îl producem nu este tocmai gunoi și poate fi refolosit. 

Atunci am realizat că ducem mult mai rar gunoiul și ne-a făcut să ne documentăm mai mult despre reciclare. Fac un exercițiu de imaginație acum și îmi dau seama că dacă am composta în continuare resturile, am sorta cartonul, sticla, aluminiul și rarele PET-uri, ar trebui să ducem gunoiul cam o dată pe lună probabil. 

Am făcut niște primi pași în colectarea separată a hârtiei și cartonului. Am găsit întâmplător un punct de colectare în cartierul  în care stăteam și ne-am luat toate revistele, xeroxurile de la facultate, garanțiile expirate și altă hârțogăraie pentru a le recicla. Am aflat supărați că hârtia lucioasă nu se reciclează. Povestea se termină relativ cu bine, însă, pentru că le-am dat la pus pe foc iarna unei prietene care încălzește casa cu lemne – valorificare termică, dacă e să o numim frumos 😂. De atunci sunt mai selectivă cu materialele promoționale pe care le accept, încerc să nu mai cumpăr reviste și am mutat corespondența în format digital. 

Mi-am dat seama că este destul de dificil să găsim acele puncte de colectare separată, mai ales în ultima vreme, când multe s-au închis din cauza schimbării rolurilor legislative în acest lanț. Văd des pe facebook postări cu întrebări unde se pot trimite materiale reciclabile, materiale de construcții, medicamente expirate și așa mai departe. De multe ori vine răspunsul este mai aproape decât pare. 

Harta reciclării este o platformă care permite identificarea, dar și adăugarea, dacă nu sunt deja trecute, celor mai apropiate puncte de colectare separată din orașul nostru. În 2020 platforma a depășit 12.100 de înscrieri, dintre care cele mai multe sunt în București, respectiv 1.770 de puncte. Capitala este urmată de județele Bistrița-Năsăud cu peste 872 de puncte și Brașov, cu 648, apoi de județele Hunedoara, Cluj, Sibiu, Timiș și Mureș, fiecare cu peste 500 de punte de colectare separată marcate pe hartă. În ultimul an utilizatorii platformei au introdus 70% din datele de pe platformă. 

Cele mai multe puncte de colectare sunt cele din incinta unor magazine comerciale, urmate de punctele de colectare stradală și cele din bezinării. Cele mai frecvente recipiente de colectare sunt pentru baterii, PET și ambalaje de plastic, urmate de cele pentru hârtie, deșeuri electrice și electronice și doze de aluminiu. Pe Hartă se găsesc și puncte de colectare pentru 65 de materiale: de la hârtie, doze de aluminiu, DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice) și textile, până la medicamente, anvelope, ulei uzat sau piese de motor.

Platforma  Harta Reciclării a fost lansată în luna mai a anului 2019 de Asociația ViitorPlus, în parteneriat cu compania Coca‑Cola HBC România și cu susținerea Ministerului Mediului, ca parte din proiectul „După Noi, strângem tot noi”. Harta Reciclării a  inclus și o componentă educativă în afara mediului online, ea beneficiind de finanțare din fonduri europene, în cadrul proiectului “There isn’t a PLANet B!”. În anul 2019, voluntarii Hărții Reciclării au discutat despre colectarea separată cu peste 27.000 de participanți de la evenimente în aer liber din toată țara, iar pe parcursul anului școlar 2019-2020, peste 40.000 elevi au participat la ora despre reciclare, fie la clasă, fie în mediul online.

Eu am modificat câteva puncte de colectare din proximitate, despre care am informații și pe care le folosim noi. Vă încurajez să adăugați pe hartă sau să modificați informațiile incorecte legate de punctele de colectare pe care le cunoașteți. 

Mai multe informații despre platforma Harta Reciclării găsiți pe:

• website: https://hartareciclarii.ro/
• Harta Reciclării: https://localizare.hartareciclarii.ro/ 
• facebook: https://www.facebook.com/HartaReciclarii/
• instagram: https://www.instagram.com/hartareciclarii/

---

Acest articol este scris în parteneriat cu HartaReciclării.ro