…ualitate ☺️
Am primit acum câteva săptămâni o propunere de colaborare din partea Love Island. Mi se pare corect să răspund tuturor mailurilor pe care le primesc, așa că am început cu:
„Vă mulțumesc pentru propunere, dar nu sunt interesată pentru că…”
… și m-am blocat. Nu puteam să formulez, pentru mine în primul rând, un motiv pentru care să nu abordez un subiect mai… delicat. Sunt convinsă că ceea ce se întâmplă în dormitor, sau unde se mai întâmplă, este o chestie privată, dar în același timp, cred că sexualitatea nu trebuie să fie acest subiect super secret și inaccesibil. Am început să mă gândesc la evoluția atitudinii mele vis-a-vis de sex. Let me tell you, s-au produs niște schimbări majore în capul meu. Nu, acesta nu va fi un articol despre cum fac eu sex. În continuare cred că nu privește pe toată lumea acest subiect. Vreau să particip la normalizarea acestui lucru, pentru că de prea multe ori mi-a fost rușine … și nu cred că acest sentiment este unul normal, sincer.
Să începem cu începuturile. Irina, pișcot, a aflat de unde vin copiii
Am aflat că cezariana nu este fix singura posibilitate prin care apar copiii și am rămas absolut perplexă. Nu mai știam câți ani aveam, cred că în jur de 7-8, când vară-mea mi-a dezvăluit mega informația prin paralela: „Dar tu cum crezi că Azorica l-a făcut pe Grivei, tot prin burtă?” (Nota redacției: Azorica era cățeaua bunicii, Grivei, fiul ei) 😂 Well, she made her point very well, mi-a dat de înțeles că știe ceva în viața asta (e cu hăt jumătate de an mai mare)… Acum mi-e nașă 😂
Cam după acea revelație am aflat și care este „magia” care precede o sarcină. Tot de pe la copii. Discuția „aia” cu mama am avut-o pe la 10 – 11 ani, când ea s-a axat mai mult pe ciclu, în timpul unei reclame pentru nurofen forte și durerile menstruale. Informația cu „magia” mi-a fost livrată întâmplător și nu țin minte exact momentul, probabil creierul meu de pișcot a vrut să șteargă acel moment din istorie.
Irina, 10 – 11 ani. Filmele „cu bulină” de după ora 23:00
Agitație. Gălăgie. Șoc și groază. Curiozitate amestecată cu un wtf sincer. Era ceva canal rusesc care rula astfel de capodopere cinematografice după o anumită oră. Nu mai știu cum am ajuns să vizualizez așa ceva, dar… am să mă rezum doar la ideea că eram un copil foarte curios.
Irina 12 ani. Magia internetului
Apăruse dial-up-ul la noi în casă. Da, eu am prins vremuri fără internet acasă. Mi se părea de-a dreptul fascinant că puteai accesa o mulțime de site-uri de interes. Barbie stuff? Barbie.com… Britney Spears stuff? BritneySpears.com… Pink stuff? Pink.com… WELL, NOT SO FAST! Error! Se pare că cei din managementul cântăreței au întârziat cu cumpărarea domeniului și site-ul respectiv nu mi-a livrat tocmai ceea ce așteptam. Long story short, nu știam ce presupune cookies și din cele 8 site-uri pe care le știam în total, acesta apărea acolo în Internet Explorer. La întrebarea mamei: „Ce căutai acolo?” a răspuns tot ea cu „Nu așa se întâmplă în realitate!”. Nu cred că era pregătită să îmi explice cum stau lucrurile cu adevărat, draga de ea.
Irina 12-ish ani. Documentare
Ok, dar cum se întâmplă? Eram la un târg de carte și zărisem în vitrină „Să înțelegem viața” de la Teora. Am cheltuit toți banii pe respectiva carte cu promisiuni filozofice țintite spre adolescenți. Reacția lui tata a fost „…ți-ai luat-o pentru că are multe desene?”. Oricum, ei au fost cool și nu m-au făcut să mă simt prost. Am citit cartea, am aflat ce se întâmplă, cum se întâmplă, ce este contracepția și alte povește en detail, cu infografice și ilustrații almost anatomice.
Însă, pentru că viața este o sinusoidă, acest articol nu ar fi reprezentativ dacă ar fi doar roz (not in a pink.com kind of way) și pufos. (Irina Filozofina)
Irina 13 ani. Wtf nr.1
Eram la țară și ceva unchi libidinos m-a strâns în brațe și m-a ciupit prietenește de un sân (în dezvoltare și fucking dureros) și mi-a exclamat cu mândrie și drag: „Ia uite, ești bună de măritat deja!”. Atunci a fost prima oară când m-am simțit prost și rușinată de o chestie de care nu ar fi trebuit să fiu.
Irina 13 ani (cred) … mai târziu. Wtf nr.2
Aveam, nu mai știu ce și de ce, un fel de eritem „down there”. Am fost cu mama la un nene ginecolog (recomandat) care, atât de profesionist era că m-a întrebat: „Ei, ia spune-mi, te joci cu băiețeii?”. I mean, acum I would bitchslap that motherfucker care nu este în stare să formuleze o întrebare de om adult. M-am simțit din nou foarte jenată că ditamai medicul este „rușinat” să vorbească direct. Asta însemna că subiectul chiar este de evitat. Nu i-am zis mamei.
WTF nr. n, n+1, n+2 …
După ceva timp a urmat o predică de la bunica (îi înțeleg intențiile bune și background-ul din care venea), în care ne spunea că „Fetelor, aveți grijă, băieții vă folosesc și dupa asta nu mai trebuiți nimănui niciodată!”
În tabără, o prietenă de 13 ani îmi povestise că ea are un prieten mai mare și lui îi place să facă sex, iar ea se supune, că nu vrea să îl „piardă”. (I know, cringe now, dar atunci eram easily impressed). Cumva mi s-a schimbat perspectiva și, prin prisma sensibilității vârstei, am devenit mai speriată de subiectul acesta și nu mi se mai părea ceva cu potențial fun, ci dimpotrivă.
După încă ceva timp am avut o „primă experiență” horror care m-a ținut extrem de departe multă vreme de orice încercare, curiozitate și interes vis-a-vis de sex. Despre asta, poate voi povesti altă dată, deși nu vreau să mă transform aici în specialista în domeniu, regina sexologiei și psihologiei adolescenților 😂 Cert este că toată adolescența mea am auzit doar „povești de groază” referitoare la sex. Toate etichetele atribuite fetelor, de genul „ușuratică”, „curvă” și câteva rusisme scârboase accentuau această mizerie. Mi se părea că sexul este doar pentru bărbați, iar femeile sunt acolo să pretindă că e bine, iar dacă se distrează cu adevărat, merită niște etichete.
Mi-a luat mult timp să recapăt încrederea în oameni și în mine, să scap de frica și de ideile pe care le aveam în cap și … în sfârșit (!), să have fun. Am învățat că trebuie să fii cu persoane care îți respectă deciziile și limitele. Am învățat că nu toate suntem construite la fel și fiecare om are his/her own turn ons și că trebuie doar să ai răbdare cu tine, în primul rând, pentru a descoperi ceea ce îți aduce plăcere. Este extrem de important să înveți să te iubești pe tine ca să poți iubi pe altcineva (și nu mă refer doar la dragostea fizică). Acum, la 29 de ani, i’m finally having fun și am redobândit curiozitatea pierdută pe parcurs 😉
Morala poveștii mele: Love yourself first! Adolescența vine la pachet cu o groază de frici și complexe, iar pe vremea mea societatea și media nu făceau lucrurile mai simple. Sexul este cool, iar sentimentul de „rușine” trebuie șters din „software” ❤️
Le mulțumesc celor de la Love Island pentru „provocarea” neintenționată. Yepp, that is a sex toy și dacă sunteți în căutare pentru voi sau partenera/partenerul/partenerii, vă las un link spre produsele Lelo de pe site-ul lor. Dragoste și design frumos 😆
P.S EXperimentează ❤️
Lasă un răspuns